Mia în patru zile. Not too bad! Învățăm, învățăm, învățăm. Și când eram eu cârlig de rufe

Sâmbătă, ora 19,30, sună telefonul. Mă rog, nu sună, că e pe silențios tot timpul. Îmi făcuse sor-mea masaj o oră de adormisem pe masă și mă luase o sfârșeală de-aia plăcută. Așa că am decis să ies la plimbare cu Kara și să bag apoi ceva forță, ca să mă certe sor-mea că mi-a făcut masaj degeaba. Noroc că plecase. În general nu răspund la numere necunoscute în weekend. Azi am făcut-o. Un domn de la Cluuuj dă bună seara, apoi zice că are și el o întrebare. Adică nu o întrebare pentru mine, una pe care să o pun eu în emisiune, luni: domne, chiar nu mai e nimeni sănătos la cap în țara asta, s-au tâmpit toți oamenii cu acest Georgescu? Pe limbă îmi stă să zic: domne, chiar nu mai e nimeni sănătos la cap în țara asta, sună sâmbăta seara la necunoscuți să le pună întrebări tâmpite? Inspir adânc, fac pauză în speranța că omul își dă seama cât de aiurea e nu că m-a sunat sâmbătă seara, ci că îmi spune mie să pun această întrebare la emisiune. În loc de asta, întreabă: nu sunteți de acord cu mine? Serios, apuc să articulez. M-am uitat la emisiune, zice el, și le spuneți bine acolo, sunt de acord cu tot. Deci, de-aia m-a sunat. I-am mulțumit pentru sugestie și ne-am despărțit prieteni. Na, e clar că situația asta și statul pe rețele ne iau tuturor mințile. Până acolo încât nu mai știm ce zi e și la ce ore e potrivit să suni oameni pe care nu-i cunoști și care poate au o viață. 

Altfel, zi plină azi. A dormit dulceața peste nouă ore. M-am trezit pe la opt, fresh. L-am dus pe Robert în oraș, la condus, am mers apoi la șantier, unde M. îi supraveghea pe niște oameni care montau ușile alea batante cu care-și mai dau ospătarii în bot, când greșesc traseul de la și către bucătărie. Sunt mișto. Totul arată excelent. Mi-e și frică de cum voi reacționa când va strica pe-acolo cineva ceva. Vă implor să fiți foarte atenți când veniți că eu, mai ales dacă nu deschidem în curând, o să fiu cu nervii în piuneze. E clar că nu suntem antreprenori, eu și M. Probabil nu vom recupera nici în zece ani investiția asta, dar așa e când nu faci ceea ce faci pentru bani. Alții ar fi deschis imediat după preluarea spațiului, după ce ar fi dat o lavabilă. Așa e când profitul cu orice preț ia deciziile. Vom vedea ce va fi, să nu cumva să închidem repede, dacă nebunia asta din lume scapă cu totul de sub control. Că dacă vine falimentul peste România (suntem aproape pe cifre, ne împrumutăm la opt la sută, doar când ești mort și nu știi că ai murit faci asta, ca stat), cultura e prima care se închide. Noroc că ne-am orientat, facem și cantină socială, deci de văzut oricum ne vedem pe-acolo. Și vorba aia, când s-a făcut în România cultură cu burta plină? 

Am coborât și la subsol, unde săptămâna viitoare va fi gata și sala de forță pentru angajați. Cu duș și cameră de relaxare, cu masă de masaj și tot ce trebuie. Cum ar trebui să fie peste tot, nu? E cam jos tavanul, dar masa de tenis tot o pun și am comandat și robot, să îmi perfecționez loviturile, abia aștept. 

Am lucrat pentru sesiune azi, vreo cinci ore. Bag și mâine sper tot atât, să rezolv două dintre cele trei proiecte pe care le am de făcut până pe 1, 5 și 8 februarie. Am citit cursuri, am organizat materia, mi-am făcut schițele pentru proiecte, le las să lucreze în mine peste noapte, na, old school. Nu pot să fac nimic dacă n-am toate cursurile, dacă nu le așez în ordine, dacă nu trec prin ele. Știu, există un diagnostic pentru treaba asta. Oricum, școala asta mai grea ar trebui pusă mai târziu în viață, frate! Că devine și mișto și foarte ușoară. 

Deci, dacă vreți, vă pot ține o prelegere despre consilierea psihologică la sportivii de performanță. Sau poate vreți ceva pe deontologia și etica consilierii la sportivii de performanță? Să știți cum vă descurcați cu clienții dificili? Chiar, voi sunteți ceapă sau usturoi? Ceapă sunt cei care-și fac rău singuri, usturoi sunt cei care le fac rău celorlalți. Avea tata o vorbă când eram mic și începeam să plâng când mă loveam: Bombix, tu ce ești, bărbat sau cârlig de rufe. Și niciodată nu puteam să fiu suficient de bărbat ca să nu plâng. Și după câteva momente în care încercam din răsputeri izbucneam în plâns și ziceam: ”de lufe”.

Titlul e pe bune, am început pe 21, azi e 25, am sărit de o mie de urmăritori, mulți dintre ei îmi arată și bani, dar așa cum am zis, când deblochez monetizarea o voi face pentru cauzele noastre sociale, unde sper să ajutați nu doar cu bani. Vreau să ridicăm împreună cel puțin o casă anul ăsta, așa că gândiți-vă bine dacă vreți să fiți pe aici când o să încep eu să cerșesc chestii. Treaba voastră. Deci, dacă vă place continuăm. Dacă nu, vă dezabonați și eu scriu jurnalul doar pentru mine. Că fac bine la căpuț.  

Pfai, m-a certat M că am uitat să zic ieri că Marote a avut mâncare azi la cafeneaua din București, a băgat niște chestii pe care vrea să le facă acolo, se mișcă bine, cu talent, ăla mic, face frumos. Să mai treceți să-l salutați, că el nu mai apucă să joace tenis, în timp ce eu mă antrenez de două ori pe săptămână cu antrenor.

E, ce credeți, vin de la sală în seara asta (avantaj enorm cu sala în curte, practic, nu există scuze), rupt, cine stătea în hol, c-o falcă-n ceriu și cu una în pământ? Sor-mea! Revenise să-l ia pe nepotă-miu, care rămăsese să se mai joace cu Robert. ”Ce faci, mă, tu faci sală după masaj? Îți bați joc de munca mea?” Ce să-i zic, i-am dat două borcane de miere ca să-i închid gura (vedeți că avem miere senzațională în magazin, acilișa). 

Hai, că mâine am greu, la 11.00 are Robert meci la Liga întâi, cu Iași, dacă sunteți din Ploiești vă aștept la sală. Spre deosebire de Liga Națională, la Liga 1 e mișto că batem mai mereu, deși jucăm cu copiii. Ia uite, alții deja dorm. 

Și datele zilei, desigur, că pe mulți doar astea îi interesează: 

Somn: bun, 9 ore și 20 de minute.

Pași: 8.200. 

Antrenament: forță, full-body. 

Mâncare: 

10.00: mixul meu *10 g. ovăz, 10 g. chia, 10 g in, 10 g. cacao pudră, 10. g cânepă, 30 g proteină vegetală. Lapte de ovăz. 100 gr. afine. 

15,00 - ciorbă pleurotus, musaca de cartofi (de la cafenea) plus murături de la Paula. 

20,30 - un shake proteic - 30 gr. proteină vegetală din mazăre. O banană. 

Citit: cursuri Psihologie sportivă.