Minciuni și mincinoși
Mă, voi mințiți? Normal că mințiți. Mințim și ne mințim în fiecare zi. Minciuna este despre supraviețuire. Mințim ca să ne hrănim ego-ul umflat cu pompa (vi-l recomand aici pentru soluții pe Paul Conti, e genial), mințim pentru a ne proteja imaginea de sine. Pentru că, nu-i așa, în ochii noștri suntem buni, din cale afară de competenți, iubitori și iubiți până la Dumnezeu, așa că facem zdrențe realitatea, adică ne facem propria realitate, care susține această viziune pe care o avem despre sine. Ajungem chiar să ne credem propriile minciuni. Ok, înțeleg că mințim pentru a evita conflicte, eu fac asta mult mai des decât aș vrea. Dar cum ești dacă minți pentru a crea sau pentru a întreține conflicte?
Uite, tot auzind sau văzând pe net diverse faze ce par ireale de la Realitatea TV mi-am amintit de o fază descrisă într-o carte pe care am terminat-o chiar azi-dimineață (lunea, când sunt vrednic, am mai bine de o oră de citit dimineața), am zis mai jos despre ea. E descris acolo cazul celor de Fox News, care în 2023 au plătit 787,5 milioane de dolari pentru a soluționa al doilea cel mai mare proces de defăimare din istoria SUA, intentat de Dominion Voting Systems. Procesul a evidențiat faptul că directorii Fox știau că acuzațiile privind fraudarea alegerilor din 2020 erau false, dar au continuat să le difuzeze de teama pierderii audienței. Vai, mi-aduc aminte câți imbecili intrau și atunci și comentau la emisiunile Starea nației, dând linkuri de la Fox News pentru a susține versiunea în care ei voiau să creadă, aceea că alegerile fuseseră trucate. E, acest fenomen, zice Davies, în care indivizii acționează împotriva propriilor convingeri din cauza presiunilor sistemului, este o caracteristică a organizațiilor mari (și el nu recomandă să concediem oameni, dimpotrivă).
Sigur că jurnaliștii care îl susțin pe Georgescu știu adevărul, care acum e din ce în ce mai clar și după această punere sub acuzare care trebuia să vină mai devreme și n-a venit tot din motive pe care Davies le explică mișto în carte. Dar asta e singura lor șansă pentru a face audiență. Așa că normal că vor ignora adevărul, pentru că nu ăsta-i scopul lor.
Am râs și azi cu dovezile privind cât de sorosist și usaidist este Georgescu. Sunt dovezi prezentate cu mult înaintea celor de la Recorder de Valeriu Nicolae, la Starea impostorilor. Deci, deși nu poate produce nimeni nicio dovadă că eu, de pildă (că-n fiecare zi intră câte un mizerabil - azi a fost o mizerabilă care comentează la emisiune: nu v-au intrat banii de la USAID?), am luat vreun ban vreodată de la Soros sau USAID, sunt pe lista sorosiștilor nenorociți și sunt asmuțiți împotriva mea o mulțime de oameni speriați și furioși, care pleacă imediat pe fente, în timp ce fascistul mitoman care a luat o grămadă de bani de la Soros și USAID și întregul lui cv e o minciună e om bun și antisistem. Cât de mult să te minți ca să crezi că asta e în regulă și că ești o persoană ok?
Apropo de Paul Conti, dacă nu aveți chef să urmăriți episoadele lui la Huberman, măcar lipiți schema asta undeva, poate ajuta mult.
Agency, humility, gratitude, chestii care ajută și să reduci cu mult numărul de minciuni și mai ales să nu te mai pui ca boul/vaca în situații în care trebuie să minți. Pentru că de multe ori ne punem singuri în situația de a minți din dorința de a proteja pe cineva, de a nu dezamăgi pe cineva, de a nu ajunge să purtăm discuții care nu ne plac, de a recunoaște că am greșit sau că am mințit. Din păcate, unii ajung uneori să construiască niște minciuni din care nu mai pot ieși. Iar asta ajunge să strice relații și să afecteze o grămadă de oameni. Și da, sunt acum supărat tare pe un om care s-a oferit să ne ajute, chiar ne-a ajutat cu multe o perioadă, după care a ajuns să mă mintă în ultimele multe luni că a rezolvat niște lucruri de care am aflat uluit că nici măcar nu se apucase. Luni întregi de minciuni. Dar minciuni de-alea de vrei să te urci în mașină și să mergi până la capătul pământului să-l ajuți pe om și te miri de ce el tot refuză ajutorul tău. Păi, pentru că nimic nu era adevărat. Măcar omul ăsta pare să-și fi revenit azi. Dar poți să minți ca muntele de rahat Șoșoacă. Adică, direct, în față, cum a făcut azi, când o jurnalistă i-a spus că nu e adevărat că un copil ucrainean care stă în România primește o alocație lunară de 3700 de lei. După ce a urlat ca idioata ce e, a întrebat-o pe jurnalistă dacă e amanta lui Ciolacu. Și există oameni care cred în continuare minciunile acestui sac de rahat, Cu astfel de minciuni a ajuns în Parlamentul European. Pentru că adevărul nu mai contează. Decât atunci când te minte altul pe tine. Atunci adevărul devine brusc foarte important.
Știți cine nu minte? Kara. Ea chiar vine să mă pupe când îi place ce-i cânt la chitară.
Hai, că o să fie bine. Și nu mai mințiți că ați citit termenii și condițiile contractului, da?
Și datele zilei:
Somn: 7 ore și 36 de minute. Nota 9.
Pași: 7150 (i-am făcut pentru că, știind că-i luni și că voi sta mult jos să scriu și la live-uri, mi-am programat la prânz o întâlnire la cafenea, dar am lăsat mașina mai departe și am mers pe jos. Deci, se poate).
Antrenament: Nu.
Haleală:
10.00 - mixul meu (care conține și 150 de grame de afine și o banană, pentru cei care tot întreabă: dar fructe nu mănânci?)
14.00 - salată icre de crap și zacuscă de pește. Cu pâine, în picioare, la șantier.
20.45 - supă miso și Enchilada cu fasole neagră.
Citit: vreo 70 de pagini, câte mai aveam, din Unaccountability Machine, de Dan Davies.
Văzut: Nimic.
Am o intoleranță organică - aș spune maladivă - la minciună. Sau inabilitatea să mint? O fac - foarte rar, și ezitant - de nevoie, cum spunea Dragoș, ca să nu-i rănesc pe cei dragi ori din politețe față de amici. Exemplu elocvent: majorității fetelor de care-am fost apropiat sau cu care-mi doream o aventură nu le-am spus că le iubesc atunci când - așadar de obicei - n-o simțeam!; probabil că și de asta au fost atât de puține. Toate spun că nu-și doresc să fie mințite însă... Închid jenanta paranteză romantică. Chiar, Dragoș, ce-ai făcut tu în situații similare? :)
Niciodată n-am mințit autoritățile, extrem de rar dușmanii (includeți-i pe foștii mei "manageri" unde doriți). Am preferat să risc plata unui echipament scump care s-a defectat - posibil din cauza unei manevre inoportune de-a mea - recunoscându-mi vina (și stupefiindu-mi șeful de atunci; mi-a zis că în locul meu n-ar fi făcut-o), decât să fac pe niznaiul ori să arunc pisica-n ograda altuia. Pentru că așa m-a învățat taică-meu (ofițer de Miliție/Poliție) - să fiu cinstit, că-i rușinos să minți și să furi. Și pentru că ce ție nu-ți place, altuia nu-i face. Maică-mea, mai adaptabilă/descurcăreață, nu mi-a recomandat nici să mint la nevoie, nici să n-o fac.
I-am văzut pe destui cum au făcut carieră numai din neadevăruri, închis ochii la nereguli, semnat "precum primarul" și pupat superiorii-n tur. Au urcat pe lângă mine ca niște rachete. Înainte-menționatul șef mințea atât de mult și prost, încât a doua zi nu-și mai amintea varianta anterioară și o nega. E adevărat că și cei de sus încurajau tactica, preferând să li se raporteze doar realizări, nu și probleme. Acelea - eventual - le puteau fi picurate-n ureche în cadre mai... intime (afară la o țigară ori după program, la o nuntă/cumetrie).
Politicienii, purtătorii de cuvânt și anumiți conducători de instituții sunt experți în minciuna prin omisiune (de aici și speech-urile anoste). Ei știu că aproape nimeni nu-i crede, dar își joacă în continuare rolul (trecut în fișa postului ?); nu le merge rău, nimeni n-a intrat la pușcărie pentru asta.
Minciuna e esențială ca să prosperi într-o societate atât de tolerantă cu ea.
Am fost un inadaptat, și taică-meu nu m-a sfătuit deloc bine.
Mă bucur când, destul de rar, descopăr în media (în special în cea online) alți oameni cu aceiași problemă. Dragoș Pătraru, Ovidiu Vanghele, Răzvan Zamfir, încă câțiva.
Avem în istoria mai veche sau recentă exemple de mincinoși notorii ajunși președinți. Mi-e teamă că Nicușor - pe care evident îl voi vota - pleacă din start cu șansa a doua.
Am luat cea mai proastă decizie pe care poți să o iei. Am stat și m-am uitat la știrile americane toată noaptea. Poate că e lipsa de somn, dar eu nu văd cum poate fi bine.
Tot weekendul am stat lipită de YouTube. Ok, la noi serviciile au dormit. Dar ce au făcut FBI și CIA? Eu sunt sigură că au existat relații strânse între Putin și Trump în ultimii patru ani.
Și nici măcar nu pare că Trump vrea să facă America great again. Sincer, nu știu ce vrea să facă, în afară de o dictatură. Pare că vrea să sărăcească poporul american de rând ca să aibă sclavi, carne de tun.
Cu tarifele astea pe care le impune, e evident că vor crește prețurile pentru americanul de rând. Taie ajutoarele sociale, taie ajutoarele medicale, taie oameni de la pompieri, de la NOAA, de la FBI, de la CIA. Cui folosește asta?
Și cireașa de pe tort. Vrea să oprească sancțiunile împotriva Rusiei.
Lumea nu se schimbă, lumea s-a schimbat. Și nu văd cum ne mai întoarcem la decență, la liniște, la pace. Ziceam acum ceva timp că simt că parcă m-am culcat pe o ureche după ce a ieșit Iohannis președinte pentru că mi s-a părut că e acolo cineva care să apere democrația. Dar pare că toată lumea a dormit liniștită că e America acolo să ne apere. Eu nu cred că mai e și sincer nu știu ce coșmar ne mai așteaptă.
Europa pare că trebuia să facă summit-ul de la Londra acum vreo trei-patru ani. Eu nu cred că prindem sfârșitul anului fără război.
Da, știu, e lipsa de somn. Tot timpul am crezut că oculta mondială e o glumă proastă, dar când văd eforturile astea concertate pentru uciderea democrației, nu mi se mai pare așa de far-fetched...