Cel putin mie, imi place cand nu scrii excesiv despre politica. Prefer sa aflu cum este/simte Patraru in afara camerelor. Dar e de inteles la cate se intampla zilele astea :)
mă bucur că descoperi zona asta de a avea o relație sănătoasă cu jurnalul. și te încurajez să iei timpul de care ai nevoie -aici nu ești un produs și nu trebuie să livrezi; ești om, printre oameni. iar apropierea asta sinceră, sper eu, ne bucură pe toți.
Bună, sper sa nu renunti la jurnal. Urmăresc toate canalele tale: Starea Natiei, Starea Sănătății, Podcastul Natiei, CCR . Mereu ma întreb cum reușești sa faci atâtea..... Aici simt ca ești de al nostru, al pământenilor nu un *extraterestru* .... De când cu hub-ul de la Ploiești, tare mi-as dori sa locuiesc în Ploiești. Avem nevoie de tine și de toată echipa ta. Mulțumesc!!!
Dragos, si eu am impresia ca de cand te-ai mutat la Ploiesti nu mai ai aceeasi structura si acelasi control asupra programului. Credeai ca vei castiga cele cateva ore petrecute la volan, insa ti-ai umplut timpul cu alte lucruri si toate bune si frumoase, dar cum spui si tu…totul a devenit datorie. Pare ca evenimentele te coplesesc si nu mai ai orele de citit, de somn, de plimbat cu Kara. Fa ordine in haos si hai sa nu te lasi de emisiuni sau scris ca noi suntem aici si te urmarim. ;)
Mă așteptam să anunți că nu mai scrii zilnic aici 😬 Câtă presiune nejustificată ajungem să punem pe noi, e incredibil. Apropo de Substack, am avut o perioadă în care scriam la două-trei zile, apoi au venit două săptămâni în care am fost prins cu job-ul și eram disperat că nu îmi găsesc timp să mai scriu aici. La un newsletter gratuit, care, spre deosebire de al tău, nici măcar nu își propune să livreze marfă zilnic… M-am liniștit, într-un final, dar asta doar pentru că am reușit să scriu ceva despre Digi Sport 😅
Salut, Dragos! Oare este posibil sa fie de la faptul ca te simti inca dator sa faci tot timpul mai mult (sa-ti pui chiar tot timpul la dispozitie pentru noi), indiferent cat de mult faci, pentru cei care te sustin (in special financiar)? Oare sa fie dependenta aceasta cea care te macina in subcontient? Oricat de sigure par lucrurile azi, cand ai un trib misto, dar la cate ai vazut, citit si experimentat, sa fie acolo undeva o frica constanta de a pierde, de a fi nevoit "sa inchizi fabrica" oricand? Nici nu vreau sa ma gandesc cat de mult te consuma faptul ca proiectezi mereu planuri pe termen lung, cu finantari garantate doar pe termen scurt. Cred ca trebuie sa ai curajul sa iti spui ca esti suficient pentru noi cu ceea ce faci deja (toate productiile si jurnalul). Restul trebuie sa fie despre tine si cei dragi!
Sa-ti dau putin si perspectiva unui sustinator. Te urmaresc si sustin financiar proiectele Starea Natiei de cativa ani, timp in care am vazut cum m-am transformat pur si simplu - m-am educat sa imi doresc sa fac bine fara sa astept ceva in schimb, si este al naibii de satisfacator! O perioada am cantarit contributia financiara raportat la cantitatea de informatii utile. Apoi, cu cat eu cresteam contributia, cantitatea de informatie noua scadea usor, asa ca am simtit ca trebuie sa primesc si altceva in schimb, ceva sa-mi hraneasca un ego tampit - pai nu sta toata treaba asta in contributia mea!? :)) Ce daca mai sunt mii de alte persoane care contribuie, eu vreau sa ma vada Dragos pe mine, sa-mi multumeasca mie, sa-mi raspunda pe whatsapp etc.. Decenta si bunul-simt mi-a temperat rapid aceste porniri. A venit apoi etapa in care am pierdut controlul tuturor productiilor si live-urilor, abia daca mai apuc sa urmaresc cate ceva - pentru ca serviciu, copii, viata :), si m-a incercat gandul total superficial: mai primesc suficient raportat la contributia mea? De la acest gand m-am trezit si lucrurile au intrat, in sfarsit, pe fagasul normal - mi-am dat seama ca nu este doar despre mine, as putea spune ca tot mai putin este despre mine, ci despre toti ceilalti care au nevoie de ajutor, de informatie de calitate, asa cum am avut si eu nevoie la inceput ca sa ajung acum omul care nu mai consuma alcool de peste 2 ani si care a facut multe alte alegeri bune de cand te urmareste. Voi continua sa sustin toate proiectele voastre fara sa astept nimic in schimb.
Scuze ca m-am lungit. Am tras de mine sa nu-ti scriu pe whatsapp :)) pentru ca de felul meu nu imi place sa ma expun public, dar consider ca aici suntem mai intimi.
In concluzie, ai curajul sa consideri ca esti suficient pentru noi cu ceea ce faci deja si ai grija sa ramai sanatos (la cap, in primul rand) pentru a duce acest proiect cat mai departe pentru toti cei care au nevoie.
Mie mi se pare că timpul nu mai are răbdare cu noi, că și-a pus poalele in cap și a luat-o așa la vale. Lucrurile pe care le făceam intr-un interval de timp, acum, în aceleași interval de timp, ele dau pe afara,nu se mai încadrează. Deși nu mi-am luat mai multe sarcini pe cap, cum ai făcut tu, am impresia că sunt mai multe.
Nu e nevoie sa raspundeti tuturor, e doar ceva impus de creier. Creierul asta de people pleaser si obsedat de control, pe care din pacate il am si eu. La fel cum nu e nevoie sa scrieti in jurnal 365 din 365 de zile pe an. Daca am face totul perfect, am fi roboti.
Sau ma rog, poate nimeni nu explica asta mai bine decat Oliver Burkeman.
Mult succes! Veti reusi! Multumim pentru cadenta de un “articol” pe zi de pana acum. Dar mai bine reduceti decat sa va faca rau.
Iti multumesc ca-ti faci autocritica si mai ales, ca recunosti cum esti. Ma ajuta sa-mi demontez mitul legat de scorpioni, pe care il am, spre disperarea unor amici. Mai am de lucru, but still, conteaza :)
FELICITARI pentru tot ceea ce faci .Nu te descuraja si continua cu proiectele tale.O sa treaca acest stres Daca nu ar exista acest stres si aceasta lupta nu ai fi motivat !!!
Cel putin mie, imi place cand nu scrii excesiv despre politica. Prefer sa aflu cum este/simte Patraru in afara camerelor. Dar e de inteles la cate se intampla zilele astea :)
mă bucur că descoperi zona asta de a avea o relație sănătoasă cu jurnalul. și te încurajez să iei timpul de care ai nevoie -aici nu ești un produs și nu trebuie să livrezi; ești om, printre oameni. iar apropierea asta sinceră, sper eu, ne bucură pe toți.
Dragos, tot respectul pentru introspecție 👏👏👏 Mi se pare excepțional când observ asta la oricine. Mult succes cu ceea ce vei decide sa faci!
Bună, sper sa nu renunti la jurnal. Urmăresc toate canalele tale: Starea Natiei, Starea Sănătății, Podcastul Natiei, CCR . Mereu ma întreb cum reușești sa faci atâtea..... Aici simt ca ești de al nostru, al pământenilor nu un *extraterestru* .... De când cu hub-ul de la Ploiești, tare mi-as dori sa locuiesc în Ploiești. Avem nevoie de tine și de toată echipa ta. Mulțumesc!!!
Dragos, si eu am impresia ca de cand te-ai mutat la Ploiesti nu mai ai aceeasi structura si acelasi control asupra programului. Credeai ca vei castiga cele cateva ore petrecute la volan, insa ti-ai umplut timpul cu alte lucruri si toate bune si frumoase, dar cum spui si tu…totul a devenit datorie. Pare ca evenimentele te coplesesc si nu mai ai orele de citit, de somn, de plimbat cu Kara. Fa ordine in haos si hai sa nu te lasi de emisiuni sau scris ca noi suntem aici si te urmarim. ;)
Mă așteptam să anunți că nu mai scrii zilnic aici 😬 Câtă presiune nejustificată ajungem să punem pe noi, e incredibil. Apropo de Substack, am avut o perioadă în care scriam la două-trei zile, apoi au venit două săptămâni în care am fost prins cu job-ul și eram disperat că nu îmi găsesc timp să mai scriu aici. La un newsletter gratuit, care, spre deosebire de al tău, nici măcar nu își propune să livreze marfă zilnic… M-am liniștit, într-un final, dar asta doar pentru că am reușit să scriu ceva despre Digi Sport 😅
Salut, Dragos! Oare este posibil sa fie de la faptul ca te simti inca dator sa faci tot timpul mai mult (sa-ti pui chiar tot timpul la dispozitie pentru noi), indiferent cat de mult faci, pentru cei care te sustin (in special financiar)? Oare sa fie dependenta aceasta cea care te macina in subcontient? Oricat de sigure par lucrurile azi, cand ai un trib misto, dar la cate ai vazut, citit si experimentat, sa fie acolo undeva o frica constanta de a pierde, de a fi nevoit "sa inchizi fabrica" oricand? Nici nu vreau sa ma gandesc cat de mult te consuma faptul ca proiectezi mereu planuri pe termen lung, cu finantari garantate doar pe termen scurt. Cred ca trebuie sa ai curajul sa iti spui ca esti suficient pentru noi cu ceea ce faci deja (toate productiile si jurnalul). Restul trebuie sa fie despre tine si cei dragi!
Sa-ti dau putin si perspectiva unui sustinator. Te urmaresc si sustin financiar proiectele Starea Natiei de cativa ani, timp in care am vazut cum m-am transformat pur si simplu - m-am educat sa imi doresc sa fac bine fara sa astept ceva in schimb, si este al naibii de satisfacator! O perioada am cantarit contributia financiara raportat la cantitatea de informatii utile. Apoi, cu cat eu cresteam contributia, cantitatea de informatie noua scadea usor, asa ca am simtit ca trebuie sa primesc si altceva in schimb, ceva sa-mi hraneasca un ego tampit - pai nu sta toata treaba asta in contributia mea!? :)) Ce daca mai sunt mii de alte persoane care contribuie, eu vreau sa ma vada Dragos pe mine, sa-mi multumeasca mie, sa-mi raspunda pe whatsapp etc.. Decenta si bunul-simt mi-a temperat rapid aceste porniri. A venit apoi etapa in care am pierdut controlul tuturor productiilor si live-urilor, abia daca mai apuc sa urmaresc cate ceva - pentru ca serviciu, copii, viata :), si m-a incercat gandul total superficial: mai primesc suficient raportat la contributia mea? De la acest gand m-am trezit si lucrurile au intrat, in sfarsit, pe fagasul normal - mi-am dat seama ca nu este doar despre mine, as putea spune ca tot mai putin este despre mine, ci despre toti ceilalti care au nevoie de ajutor, de informatie de calitate, asa cum am avut si eu nevoie la inceput ca sa ajung acum omul care nu mai consuma alcool de peste 2 ani si care a facut multe alte alegeri bune de cand te urmareste. Voi continua sa sustin toate proiectele voastre fara sa astept nimic in schimb.
Scuze ca m-am lungit. Am tras de mine sa nu-ti scriu pe whatsapp :)) pentru ca de felul meu nu imi place sa ma expun public, dar consider ca aici suntem mai intimi.
In concluzie, ai curajul sa consideri ca esti suficient pentru noi cu ceea ce faci deja si ai grija sa ramai sanatos (la cap, in primul rand) pentru a duce acest proiect cat mai departe pentru toti cei care au nevoie.
Numai bine!
Mie mi se pare că timpul nu mai are răbdare cu noi, că și-a pus poalele in cap și a luat-o așa la vale. Lucrurile pe care le făceam intr-un interval de timp, acum, în aceleași interval de timp, ele dau pe afara,nu se mai încadrează. Deși nu mi-am luat mai multe sarcini pe cap, cum ai făcut tu, am impresia că sunt mai multe.
Nu e nevoie sa raspundeti tuturor, e doar ceva impus de creier. Creierul asta de people pleaser si obsedat de control, pe care din pacate il am si eu. La fel cum nu e nevoie sa scrieti in jurnal 365 din 365 de zile pe an. Daca am face totul perfect, am fi roboti.
Sau ma rog, poate nimeni nu explica asta mai bine decat Oliver Burkeman.
Mult succes! Veti reusi! Multumim pentru cadenta de un “articol” pe zi de pana acum. Dar mai bine reduceti decat sa va faca rau.
Dragoș yo' dog is saaad! O pup pe Kara!
Dragă jurnalu' lu' Pătraru! Fă-te rezumat din ce s-a intâmplat toată ziua. Maxim 10 rânduri. 😀
Iti multumesc ca-ti faci autocritica si mai ales, ca recunosti cum esti. Ma ajuta sa-mi demontez mitul legat de scorpioni, pe care il am, spre disperarea unor amici. Mai am de lucru, but still, conteaza :)
Hai, sa fii bine!
Stakeul de conopidă 😂 sună bine.
Mulțumim. Ce păcat că nu am numărul tău de telefon 🤣
Ah, de fapt eu cam urăsc telefonul și sun doar când am o "urgență...
Cât bicarbonat să punem în apă după antrenament?🤔😅
FELICITARI pentru tot ceea ce faci .Nu te descuraja si continua cu proiectele tale.O sa treaca acest stres Daca nu ar exista acest stres si aceasta lupta nu ai fi motivat !!!
Lasa bre ca faci bine ce faci. Cum fu meciul?