Da, și eu cred că AI-ul este un instrument valoros care te ajută să devii mai bun în meseria ta. Eu am nevoie de un bouncing board atunci când gândesc. La ultimul job, aveam un coleg mai junior căruia îi explicam pas cu pas ce voiam să fac, iar asta mă ajuta să-mi pun în ordine ideile. Dar să ai un „coleg” care e tot timpul lângă tine și e mult mai inteligent? E un game changer. Asta e o oportunitate de învățare în sine, pe care nu am avut-o niciodată la acest nivel.
Te înțeleg și mă interesează , cum încerci să ți în viață echipa de seniori . Nu va lăsați , dacă se desființează, veți pierde cel puțin zece ani de muncă , și va fi foarte greu să reînființezi această echipă . Din păcate ,nici federațiile, nici ministerul ( pardon agenția ) , nu sprijină cluburile și de multe ori mai mult încurcă. Nu sunteți singurii care încearcă să supraviețuiască , pentru a oferi o alternativă copiilor doritori de performanță . Continuă , merită .
Ca scriitoare de 18 ani pentru o revistă dedicată generației Z, pot spune că există cel puțin un tânăr interesat de astfel de cursuri de învățare a modului în care inteligența artificială poate fi gestionată și utilizată pentru a realiza mult mai facil articole de calitate. Keep up the good work!
pe mine m-ar interesa foarte mult un curs. și sunt și în ploiești. dar nu am sub 20 de ani, din contră. și încep să mă oftic maxim de chestia asta.
pe mine tot mă sperie foarte tare ideea asta de AI, chiar și dacă o putem folosi pentru a ne face meseria mai bine - accelerăm iară pedala asta de progres cu orice preț, scopul e să fim noi mai buni la ce facem, în loc să construim o lume mai bună, e foarte individual etc. etc. subiecte din emisiunea pe care ai făcut-o ieri. încă sunt sceptică.
După părerea mea, AI-ul este într-adevăr o unealtă extrem de utilă. O unealtă și nu un angajat. Astfel, o nouă oportunitate apare, aceea de a înlocui Șurubelnița simplă cu una electrică. Din păcate sunt pesimist legat de viziunea de a nu da afară 20 de oameni ci de a-i pune să facă alte activități. Asta necesită viziune pe termen lung și dorință de dezvoltare. Dezvoltare > încasare.
Ca student AI-ul mă ajută foarte mult să îmi structurez o lucrare, să pun întrebări și să găsesc surse. Îmi dă voie să folosesc resurse mentale în scopuri mai utile decât căutarea unei informații cheie în zeci de surse. Asta nu înseamnă ca nu parcurg sursele utile. De asemenea nu înseamnă ca trec prin ele fără sa fac propriile conexiuni. Tentația de a folosi AI-ul pentru redactarea textelor e mare. Aici intervine alegerea fiecăruia, alegere care va face diferența, cred/sper, între cei care își pun creierul pe pauză și vor fi înlocuiți de AI și cei care vor utiliza AI-ul. Pentru a reduce numărul celor care vor fi înlocuiți cred ca trebuie să apelăm tot la educație și formare.
Concluzie: ca de multe ori în istorie suntem puși în fața alegerii legate de modul în care folosim o noua unealtă. Lăsăm membri ai speciei în spate sau învățăm să construim un viitor mai bun. Întrebarea este: am învățat din evoluțiile tehnologice din trecut? Și daca nu, câte astfel de alegeri mai are umanitatea la dispoziție înainte ca istoria să tragă concluzii legate de activitatea noastră și să ne spună "Gata, bă! Asta a fost ultima. Ați dat-o în bară și acum. Să sperăm ca androizii creați de voi o să se descurce mai bine."
Si eu am sentimente amestecate despre AI: clar e de ajutor, dar au aparut atatea “platforme”… pe care sa o folosesc mai intai? Adica ok, chat gbt e cel mai, dar restul de 10 de ce au mai aparut daca nu le folosim?
Azi iti multumesc pentru ca m-ai facit suficient de curioasa sa-ti urmaresc jurnalul incat ma straduiesc sa nu ratez vreo zi :) si pentru ca de cand te urmaresc mai mult, asa, am inceput sa-mi fac pateu, eu, acasa.
Ceasul ca număr de ore (doar orientativ, pentru că știu că nu e un instrument precis) și bunul simț. Adică am un moment de conștientizare, pe marginea patului, când mă trezesc și decid cum am dormit. Și nota depinde dacă m-am trezit, dacă da de câte ori, cât de repede am adormit la loc, dacă mă doare ceva, deci am avut o poziție greșită, de-astea. Un audit zilnic al somnului, care durează un minut. Și când sunt și recunoscător că m-am trezit pentru încă o zi de care aș face bine să mă bucur. Ușor, dar sigur, mintea mi s-a schimbat în felul ăsta. Baftă!
"Jucăm safe, la siguranță, facem doar ce știm că ne iese, nu îndrăznim, nu avem curaj, nu riscăm, nu ne asumăm mai mult. Și apoi, din pătrățica noastră în care ne simțim în siguranță, ne ofticăm că alții sunt unde am vrea și noi să fim. " foarte corect punctat,este exact ceea ce fiecare ar trebui sa realizeze și sa accepte ca să poată ieși din zona de confort propriu, să poată evolua...mulțumesc!
Da, și eu cred că AI-ul este un instrument valoros care te ajută să devii mai bun în meseria ta. Eu am nevoie de un bouncing board atunci când gândesc. La ultimul job, aveam un coleg mai junior căruia îi explicam pas cu pas ce voiam să fac, iar asta mă ajuta să-mi pun în ordine ideile. Dar să ai un „coleg” care e tot timpul lângă tine și e mult mai inteligent? E un game changer. Asta e o oportunitate de învățare în sine, pe care nu am avut-o niciodată la acest nivel.
Te înțeleg și mă interesează , cum încerci să ți în viață echipa de seniori . Nu va lăsați , dacă se desființează, veți pierde cel puțin zece ani de muncă , și va fi foarte greu să reînființezi această echipă . Din păcate ,nici federațiile, nici ministerul ( pardon agenția ) , nu sprijină cluburile și de multe ori mai mult încurcă. Nu sunteți singurii care încearcă să supraviețuiască , pentru a oferi o alternativă copiilor doritori de performanță . Continuă , merită .
Baftă la examen .
Ca scriitoare de 18 ani pentru o revistă dedicată generației Z, pot spune că există cel puțin un tânăr interesat de astfel de cursuri de învățare a modului în care inteligența artificială poate fi gestionată și utilizată pentru a realiza mult mai facil articole de calitate. Keep up the good work!
pe mine m-ar interesa foarte mult un curs. și sunt și în ploiești. dar nu am sub 20 de ani, din contră. și încep să mă oftic maxim de chestia asta.
pe mine tot mă sperie foarte tare ideea asta de AI, chiar și dacă o putem folosi pentru a ne face meseria mai bine - accelerăm iară pedala asta de progres cu orice preț, scopul e să fim noi mai buni la ce facem, în loc să construim o lume mai bună, e foarte individual etc. etc. subiecte din emisiunea pe care ai făcut-o ieri. încă sunt sceptică.
După ce deschidem Hub-ul dă o fugă într-o zi să vorbim.
Dragoș, eu stau ca pe spini cu hub-ul, număr zilele, că am o idee-două pe care aș vrea să le propun
Păi, poți să vii și să vorbim oricând, eu sunt pe acolo. Am 0743113311, dă un semn seara pentru a doua zi să fixăm o oră.
După părerea mea, AI-ul este într-adevăr o unealtă extrem de utilă. O unealtă și nu un angajat. Astfel, o nouă oportunitate apare, aceea de a înlocui Șurubelnița simplă cu una electrică. Din păcate sunt pesimist legat de viziunea de a nu da afară 20 de oameni ci de a-i pune să facă alte activități. Asta necesită viziune pe termen lung și dorință de dezvoltare. Dezvoltare > încasare.
Ca student AI-ul mă ajută foarte mult să îmi structurez o lucrare, să pun întrebări și să găsesc surse. Îmi dă voie să folosesc resurse mentale în scopuri mai utile decât căutarea unei informații cheie în zeci de surse. Asta nu înseamnă ca nu parcurg sursele utile. De asemenea nu înseamnă ca trec prin ele fără sa fac propriile conexiuni. Tentația de a folosi AI-ul pentru redactarea textelor e mare. Aici intervine alegerea fiecăruia, alegere care va face diferența, cred/sper, între cei care își pun creierul pe pauză și vor fi înlocuiți de AI și cei care vor utiliza AI-ul. Pentru a reduce numărul celor care vor fi înlocuiți cred ca trebuie să apelăm tot la educație și formare.
Concluzie: ca de multe ori în istorie suntem puși în fața alegerii legate de modul în care folosim o noua unealtă. Lăsăm membri ai speciei în spate sau învățăm să construim un viitor mai bun. Întrebarea este: am învățat din evoluțiile tehnologice din trecut? Și daca nu, câte astfel de alegeri mai are umanitatea la dispoziție înainte ca istoria să tragă concluzii legate de activitatea noastră și să ne spună "Gata, bă! Asta a fost ultima. Ați dat-o în bară și acum. Să sperăm ca androizii creați de voi o să se descurce mai bine."
Exact la 22:22. Cine ne/te iubeste? 😹
Seara buna, Dragos! 🪄❤️
De iubit te iubeste la fix 😁
Si eu am sentimente amestecate despre AI: clar e de ajutor, dar au aparut atatea “platforme”… pe care sa o folosesc mai intai? Adica ok, chat gbt e cel mai, dar restul de 10 de ce au mai aparut daca nu le folosim?
Azi iti multumesc pentru ca m-ai facit suficient de curioasa sa-ti urmaresc jurnalul incat ma straduiesc sa nu ratez vreo zi :) si pentru ca de cand te urmaresc mai mult, asa, am inceput sa-mi fac pateu, eu, acasa.
Se poate să adăugați temă întunecată.
Salut Dragoș! Cu ce îți monitorizezi somnul? 😀
Ceasul ca număr de ore (doar orientativ, pentru că știu că nu e un instrument precis) și bunul simț. Adică am un moment de conștientizare, pe marginea patului, când mă trezesc și decid cum am dormit. Și nota depinde dacă m-am trezit, dacă da de câte ori, cât de repede am adormit la loc, dacă mă doare ceva, deci am avut o poziție greșită, de-astea. Un audit zilnic al somnului, care durează un minut. Și când sunt și recunoscător că m-am trezit pentru încă o zi de care aș face bine să mă bucur. Ușor, dar sigur, mintea mi s-a schimbat în felul ăsta. Baftă!
Îți mulțumesc pentru răspuns! Voi începe și eu acest audit în fiecare dimineață. 😀
"Jucăm safe, la siguranță, facem doar ce știm că ne iese, nu îndrăznim, nu avem curaj, nu riscăm, nu ne asumăm mai mult. Și apoi, din pătrățica noastră în care ne simțim în siguranță, ne ofticăm că alții sunt unde am vrea și noi să fim. " foarte corect punctat,este exact ceea ce fiecare ar trebui sa realizeze și sa accepte ca să poată ieși din zona de confort propriu, să poată evolua...mulțumesc!